Oameni frumoşi

Mai știți când vă spuneam ce îmi doresc de ziua mea? Aici era faza. Și toată ideea se construia în jurul faptului că de ziua mea tot ce vreau este să am în preajma mea oameni frumoși. Eu mă mulțumeam și cu unul singur, pe care îl aveam deja, Florin pe numele lui. Dar nuu, lucrurile nu au rămas așa… Florin mi-a adus o armată de oameni frumoși, cu ocazia zilei mele de naștere.

Ce au făcut ei? Au planificat cu câteva săptămâni înainte de ziua mea, ca astăzi, 14 Decembrie și cu două zile înaintea zilei mele de naștere, să mă surprindă. Am avut o săptămână tare agitată și pe fugă dintr-o parte în alta, iar ziua de duminică mi-o rezervasem doar pentru mine. În limbajul meu, era me-day, ziua în care eu nu răspundeam la telefoane, ziua în care mă ocupam doar de mine și atât. Și am anunțat acest lucru și celor din jurul meu, ca să nu mă dea disparută.

Mi s-a părut absolut normal că oamenii încercau să mă scoată în oraș, iar eu cu cea mai mare naturalețe îi refuzam. Și aici e partea în care Florin, din om frumos, devine om minunat. El a coordonat oamenii din București – Găbitza, Onur, Sorin, Sergiu, dar și pe verișoara mea de la Oradea – Iulia, astfel încât să pună la punct o surpriză maximă. Numai că nu a ieșit un singur mic amănunt: eu refuzasem toate invitațiile în oraș și deja îmi închisesem telefonul, așa că nimeni nu dădea de mine, în nici un fel. Și astfel, nu reușeau să mă cheme la ceainăria mea favorită.

Așa căăă, oamenii aștia mișto au venit la mine acasă și m-au trezit din somn. Au sunat timp de aproximativ două minute la ușă, ceea ce este incredibil. Serios, ați stat la ușa cuiva să sunați 2 minute într-una?! E groaznic, mai ales pentru cel care este înăuntru. Inițial, am zis că sunt colindătorii, având în vedere perioada specifică. Apoi, tot lungindu-se, mi-am dat seama că era cineva cunoscut, dar din moment ce eu anunțasem că vreau să mă relaxez, nu vedeam urgența.

Cu o falcă în cer și una în pământ, am deschis ușa și i-am văzut… Aveau un tort portocaliu (culoarea mea favorită) cu conținut de Bubblegum și Marshmallows (înghețata mea favorită). Și îmi cântau ‘La Mulți Ani’. Asta, pe scurt… Pentru imagini și sunet – vă invit aici.

Povestea este cu atât mai frumoasă și mai wow, pentru mine, cu cât eu sunt persoana care se prinde foarte repede de absolut tot ce i se pregătește… D-asta, în general, este foarte greu ca mie să îmi facă cineva un cadou sau o surpriză. Iar Florin știe tare bine asta, pentru că de fiecare dată când mi-a făcut un cadou, am ghicit dinainte ce urma. Și acum, nu numai că a reușit să mă surprindă, dar mai coordonase o echipă de oameni care să facă asta cu el, împreună.

Așadar, am primit o tiară demnă de o prințesă – care sunt, da?! – și o diplomă prin care se atestă că astăzi, 14 Decembrie, sunt declarată a fi cel mai vesel copil!

Gândul meu în legătură cu povestea de azi?… Că nu știu ce am făcut la viața mea, dar sigur a fost ceva al naibii de bine, de am acești oameni frumoși în preajmă, cu Florin în frunte! 🙂 Pentru ei și pentru surpriza asta, știu că am de ce să fiu recunoscătoare!

P.S.: Iar dacă vă întrebați cum arată un tort făcut din înghețată Bubblegum și Marshmallows, mai jos găsiți răspunsul 🙂