Demnitate Archives - Ana Maria Popa

Prin definiție, mândria este un sentiment de mulțumire, satisfacție și bucurie deplină, sentiment de demnitate și motiv de laudă.

Ești român, și eu sunt. De ce este ăsta un motiv de mulțumire, care trebuie făcut public pe 1 Decembrie? Sau da, când vreun român ajunge cunoscut prin străinătate – ‘Uite, e român, e d-al meu, sunt mândru că face cunoscut numele țării peste hotare!’. De ce așa? În restul zilelor din an ce simți? Și mai important, tu ce faci ca să întreții mândria asta pe care ți-o construiesc alții?

Ne place sentimentul de apartenență, dar mândrie față de ce? Oameni? Civilizație? Conducere? Acțiuni? Nu cred. Țara în sine? Da, este frumoasă – păcat că este locuită. Nu știm să avem grijă de ea, nu știm să ne-o promovăm, suntem primii la blamat și aruncat vina în părți când ceva nu merge cum trebuie. Istoria țării? Știi ce semnificație are Ziua Națională? Ce alte zile au mai fost zile naționale înainte? De unde vine numele de România? Care sunt primele două strofe ale imnului și de cine sunt scrise versurile?

Prea multe întrebări, nu? Ups, din nou. E ok, sunt retorice.

Dacă ești înafară și cineva glumește pe seama naționalității tale, pleci capul și taci. Puțini sunt cei care încearcă să schimbe părerea și să își pună atunci la bătaie mândria pe care o afișează astăzi, să încerce să explice de ce românii sunt mișto și ce motive sunt să viziteze țara. Iar cine are curajul să intre în discuția asta nu sunt cei care se fac publici doar de Ziua Națională sau la ocazii.

Mândrie, zici… Ce ai simțit la adresa evenimentului Colectiv, peste care a trecut abia o lună? Ai ieșit în stradă de mândrie, că erai român, că avem o conducere responsabilă, că lucrurile sunt corecte? Nu părea așa, deși mulți nici nu știau pentru ce protestau…

Nu e o discuție politică, ci doar subiectul naturii umane. Newsfeed-ul meu este plin de mândri și mândre, iar curiozitatea mea naturală este, având în vedere evenimentele ultime, de unde mândria…

… Pentru că eu nu pot decât să rămân cu un gust amar și un sentiment de tristețe la trecerea asta rapidă, într-un timp așa de scurt, de la revolte la mulțumire și sentimente de mândrie.

Suntem niște oportuniști, conform ocaziei care ni se oferă, ce e la modă, ce ne oferă momentul.

Până una-alta, și Google este astăzi mândru de România. Avem motive, dar hai să ne amintim că suntem oameni până la urmă, și nu oi în turmă. Deci, La Mulți Ani, nu?…

P.S.: Danemarca și Regatul Unit sunt unele din țările care nu au zile naționale oficiale. Sunt mai puțin mândri cetățenii, credeți?

Acum câteva zile aflam și eu pentru prima dată, că există Global Dignity Day. Este serbată în fiecare an, în a treia miercuri din luna Octombrie. Conceptul internațional s-a concretizat într-un proiect educațional pentru elevii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Anul ăsta am plăcerea să particip și eu, și în calitate de voluntar, dar și ca speaker.

Ieri a fost prima zi, și înainte ca totul să înceapă, mă întrebam cum dezbați subiectul demnitate cu niște elevi de clasa a 7-a și a 8-a… Mulți dintre oamenii mari nu ar ști ce să îți răspundă sau să dea exemple concrete, dacă deschizi subiectul de față cu ei. Și cu toate astea, am rămas plăcut surprinsă… 🙂

Deci, totuși, cum e cu demnitatea asta? De unde vine, ce este, cine o are? La ce e bună și folositoare?

Eu aș spune că e cam chestia esențială în viața fiecăruia, și se reflectă în multe aspecte – respect (de sine, mai ales), autonomie, cunoaștere de sine. Demnitatea se reflectă în valoarea noastră interioară și în ceea ce considerăm că merităm noi, ca ființe umane.

Fiecare are o definiție proprie și vede în alt fel, atât demnitatea, cât și respectul, etc. Dar, oricât de mult ar diferi opiniile, numitorul comun este că știm, simțim când aceste lucruri ne sunt refuzate – când suntem nerespectați, când suntem nedreptățiți sau jigniți.

Atitudinile, acțiunile care includ demnitatea sunt ușor de observat – reflectă politețe, grijă, atenție, respect, acceptanță, sprijin. Persoana se simte valorizată, importantă, simte că și ea contează, pe lângă ceilalți din jurul ei, în orice context s-ar afla.

Una dintre campaniile dedicate acestei teme – Dignity & Respect – a făcut o listă cu câteva dintre micile acțiuni pe care fiecare dintre noi le poate lua în seamă, și le poate însuși în orice moment din viața de zi cu zi, pentru a se purta cu demnitate. Las doar o parte dintre ele mai jos, un fel de dorință a mea pentru voi 🙂

Zâmbește! – face bine atât pentru purtător, cât și pentru privitor!
Fii empatic – pune-te în locul celeilalte persoane și vezi cum se simte
Fii deschis – la experiențe noi, să cunoști oameni noi, să te apropii mai mult de cei pe care îi știi deja, să afli părerile altora în legătură cu anumite subiecte
Practică înțelegerea – adu-ți mereu aminte că toți suntem oameni și facem greșeli, recunoaște dacă ai greșit
Fii curios, pune întrebări – dacă ceva pare ieșit din comun sau din aria ta de înțelegere, cere detalii
Fii flexibil – lucrurile nu ies întotdeauna așa cum ne așteptăm, exersează-ți flexibilitatea în momentele în care datele situației se modifică și circumstanțele se transformă
Mergi pe ideea de respect reciproc – poartă-te corect din punct de vedere uman, cu toată lumea, indiferent de vârstă sau poziție socială.

Iar, la final, vă las cu definițiile copiilor de 14 ani, despre cum văd ei demnitatea 🙂

Proiect educațional, Global Dignity Day este un concept internațional susținut în peste 70 de țări, adresat elevilor cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Se serbează în a treia miercuri din luna Octombrie și pornește de la ideea că demnitatea este universală, fundamentul umanității și sursa drepturilor oamenilor.

Acțiunea Global Dignity a fost inițiată în anul 2006, bazându-se pe cinci principii:

Fiecare om are dreptul de a avea o viață demnă
O viață demnă înseamnă atingerea propriului potențial, care presupune a avea un nivel decent de asistență medicală, educație, venit și securitate
Demnitatea înseamnă a avea libertatea de a lua decizii cu privire la propria viață și de a fi respectat pentru acest drept
Demnitatea ar trebui să fie principiul de referință și baza tuturor acțiunilor noastre
Propria noastră demnitate este interdependentă cu demnitatea celorlalți.

În mod practic, inițiativa globală presupune vizitarea școlilor și organizarea de discuții cu elevii, privind demnitatea – ideea fiind ca ei să își împărtășească propriile experiențe, să conștientizeze conceptul de demnitate, să respecte demnitatea celorlalți și să sprijine, pe cât posibil, întărirea demnității proprii și a celor din jur.

Implicarea mea în proiect se concretizează în participarea, atât în calitate de voluntar în lucrul cu elevii din câteva școli din București, cât și ca speaker motivațional 🙂

Mi se pare un proiect foarte fain, de care ar putea beneficia oricine, indiferent de vârstă. Până la urmă, și noi, ăștia mai mari, uităm deseori ce înseamnă demnitatea… Și poate avem nevoie să ne-o reamintească cineva.

Demnitate

De la revoltă la mândrie e drum scurt. O lună.

Despre demnitate și … viață, în mare parte

Global Dignity Day 2015